Ignorance is bliss

In clasa a 5-a si a 6-a aveam ca profesoara de biologie o baba nebuna (ciudat chestia asta avea sa se repete si in a 9-a si a 10-a). Undeva prin clasa a 6-a aveam la un momentat doi de 10 si eram tare mandru de asta ca era a naibii de greu sa obtii asa ceva la nebuna aia. Dar imediat la o saptamana mi-a impuscat un frumos 4. Asta pentru ca nu invatasem ca stiam ca aveam deja 2 note si restul colegilor aveau doar cate o nota.
In clasa a 9-a mi-am luat un 2 de la un profesor de logica ce avea impresia ca vorbeam in timp ce vorbea el… desi doar nu eram atent la ce citea dintr-un manual scris de un oarecare necunoscut ca el era prea prost sa chiar stie ce preda fara sa citeasca din carte.
In a 11-a imi luam note mici la engleza ca eram “elevul nou” .(Asta mi-a adus aminte ca in a 6-a imi luam note mici ca profesoara era diriginta surioarei mele si nu aveau o “legatura” prea stransa…)
In primul semestru din clasa a 9-a eram printre cei mai buni din clasa la fizica si chimie. Pana la sfarsitul anului acele profesoare au reusit sa ma coboare la 4 si 5.

Si lista continua destul de mult. Am invatat cate ceva din fiecare din experientele astea.
Trebuie sa te bucuri de ce ai dar sa nu te multumesti doar cu ce ai obtinut ci trebuie sa continui sa obtii si mai mult.
Viata nu e dreapta, nici corecta si nimanui nu-i pasa. Nimic nu o sa se schimbe daca iti plangi de mila ci trebuie sa ai initiativa si sa faci tot posibilul sa treci cu bine peste orice iti apare in fata.
O sa dai tot timpul peste oameni mai mult sau mai putin dificili (ca sa nu zic idioti/prosti/retardati) si din o cearta cu astfel de oameni nu iese niciodata nimic bun.
Ignoranta e cel mai puternic atu ce il poti avea.
Intodeauna sa fii pregatit sa te feresti de oameni care o sa incerce sa te coboare la nivelul lor ca pana la urma oamenii din jurul tau de pot sustine sa ajungi sus sau sa traga din tine orice strop de initiativa.
Unii oameni sunt fericiti si nu au nici macar un acoperis deasupra capului iar unii oameni au castele dar figura lor a uitat complet cum e sa zambesti. Fericirea e relativa si e diferita pentru fiecare.

Inainte era mai bine, ca sa zic asa cliseistic, sau mi se parea mai bine ca poate eram mic si prost si imi permiteam sa fiu ignorant fara sa supar, vai de mine, pe cineva.
Abia asteptam Craciunul si salivam cu varmiu’ dupa bunatatile facute de bunica sau matusile venite in vizita la tara si tineam ‘post’, nu ca ne-ar fi pasat prea tare de asta ci ca asa era bine, din respect pentru vechiurile obiceiuri sau pentru ca nu intelegeam mare lucru din ce inseamna asta. Si asteptam lipiti de soba de teracota si ne uitam la TVR1 ca era singurul post pe vremea aia.
Usor usor de la ‘tivi’ am invatat ca in aceasta perioada (ar mai fi si Pastele dar e mai neinteresant) trebuie sa fim buni. Sa dam la biserica, la saraci, la orfani si la diversi betivani lenesi ca deh saracii nu au de unde. Si DOAR in perioada asta. In restul anului.. futui pe toti in gat. Dar e bine si atat.. decat deloc.

Cand am ajuns “la oras” m-a lovit tare rautatea asta dar noroc ca invat si ma adaptez repede. Dar se pare ca doar asa am ajuns sa apreciez sarbatorile astea ca sunt unele din putinele perioade cand se aduna familia la un loc si imi place sa ii vad pe toti la un loc.. desi povestile penibile din copilaria mea sunt considerate comice de toti in afara de mine.
Am avut “ocazia” de a cunoaste foarte multi oameni si sa vad multe familii. Acum imi doresc sa fi crescut printre astfel de oameni ca poate mi s’ar fi parut si mie normal ce am vazut. Oameni si familii distruse de bauturi, batai, lacomie, indiferenta si lista poate continua.. trist.. destul de mult.
Si asa imi place sa intreb pe aia care zic ca ei cred in destin “Auzi da tu crezi ca destinul lui a fost sa devina un betivan notoriu?”, “Crezi ca e destinul ei sa suga pula tiristilor de pe centura?” sau “Cred ca e destinul lui sa mature gunoaiele lasate de tine pe strada.”
Probabil ca intr-o zi au sa isi dea seama si ei ca viata e doar un sir de decizii cu rezultate mai bune sau mai proaste. Si desi unii ar putea latra aiurea ca unii nu au avut noroc si ca asa s’au nascut cu o situatie mai precara.. se pare ca nu au deschis ochii putin sa vada ca lumea asta e plina de oameni care au preferat sa nu isi planga de mila sa se scuture de praf si sa faca ceva sa iasa din situatia de cacat in care erau.

Trecand peste astea anul asta a fost plictisitor. Noroc de criza ca a mai complicat unele treburi dar a mai si linistit niste spirite readucand balansul spre boring.
Incercand sa imi fac niste planuri pentru la anul ma gandesc in acelasi timp ca nu prea are rost, oricum au sa pice si nici nu interesant cand totul e planuit. Factorul “surpriza” e tot ce a mai ramas interesant in experienta de a trai… mai ales in neplictisitoarea Romanie.
Oricum felicitari televiziunilor si industriei media in general ca au reusit sa transforme o sarbatoare religioasa intr-o campanie de marketing de success.

Mult success in supravietui la anul!

Cand esti beat te simti beat cand esti drogat te simti drogat si simti doar asta.
Cand compari acele sentimentele cu celelalte optiuni.. tristete, frica, furie, disperare, ingrijorare, depresie.. cred ca a fi beat sau drogat nu mai arata asa rau si chiar sunt optiuni destul de viabile.
Asta e referinta la comentariul asta.

Am impresia ca scopul tau in viata e sa ii faci pe altii sa se simta superiori.

Creadeam ca cel mai rau lucru in viata e sa ramai singur. Nu e.
Cel mai rau lucru in viata e sa ajungi sa fii cu oameni care te fac sa te simti singur.

“World’s greatest dad”