- …hai mah zi… is curioasa
- pai.. pe mess am inceput sa vorbim ca incepuse sa intre iar si ii dadusem un banc din greseala si a inceput cu: ha ha ha.. ce mai faci? pe unde mai umbli.. cacaturi de astea.
- si?
- si… si hai la o cafea, unde stai, hai la mine, hai pa, mai vorbim, si.. acum iar .. all alone 
“De ce unii barbati mint in halul ala?”
“Pai aia de care zici tu ca mint au ales asta dar nu sunt buni actori.”
“Cum adica au ales asta?”
“Pai noi avem doua cai de urmat in conversatiile cu domniile voastre.”
“Ia sa auzim ce prostie ti-a mai trecut prin cap…? ”
“Prima e sa spunem adevarul dar devenind astfel niste misogini nesimtiti..”
“asa..”
“.. iar a doua e sa mintim si sa riscam sa fim prinsi.”
“Si o cale de mijloc nu e? Sa spui adevarul dar sa incerci sa nu fii misogin?”
“Nope..”
“Nu te cred.”
“Hmm.. te-ai mai ingrasat de cand te-am vazut ultima data sau ti-ai luat niste haine mai largi?”
“Nesimtitule.”
…
Treabuia sa notez asta ca pe urma uit. Recent a fost ceva de genul asta:
“Nu pot veni la tine in seara asta?”,
“Hmm… nasol”,
“Ca am multa treaba.”,
“OK. No problem.”,
“Si sunt si tare obosita.”,
“Bine mai.. cum vrei tu.”,
“Da tu vrei sa vin la tine?”,
“Ba da..”,
“Dar ti-am zis ca nu pot.. sunt obosita..”,
“OK am inteles.. ne vedem maine atunci.”,
“Da… de ce nu vrei sa vin la tine in seara asta?”,
“Dar nu am zis asta..”,
“Dar ce ai zis?”,
“Am zis ca daca vrei sa vii poti sa vii.”,
“Pai vreau sa vin dar sunt obosita.”,
“Da stiu si ti-am zis ca faci cum vrei?”,
“Fac cum vreau? Adica nu te mai intereseaza nu?”,
“Errrrr.. Ba ma intereseaza dar ai zis ca esti obosita si nu vrei sa vii..”,
“Dar vreau sa vin, dar tu nu vrei sa vin.”,
“Pai vina.”,
“Dar nu pot.”,
“Stiu.. doar de asta m-ai sunat ca nu vrei sa vii ca esti obosita.”,
“Nu am zis ca nu vreau as vin. Vreau sa vin dar tu nu mai vrei sa vin.”
“M-ai sunat ca nu poti veni. DA?”,
“da..”,
“.. iar acum te certi cu mine ca eu nu vreau sa vin la tine?”,
“Ba nu!”,
“Cum adica nu?”
“Ti-am zis ca nu pot veni ca sunt obosita si pe tine te doare undeva..”
Hmm sa zicem ca si asta a facut parte din seria “OMG WTF”. Desi unii considera asta nenoroc mie totusi imi plac.
Doar ca nu reusesc sa stau prea mult prin preajma unor personaje asa colorate fara sa le zic ca’s idioate. Din pacate.
Ai asa de multe faze comice de vazut si de “adunat” incat nu iti poti imagina. Ce pot spune.. iubesc “prostia” asta.
Oricum.. uimitor cum o femeie poate sa treaca vina ei pe capul tau.
Note: Scrisesem asta in martie 2009 dar nu am mai apucat sa dau publish ca nu imi aminteam intreaga conversatie si a ramas prin arhive.. dar.. in seara asta am “revazut” o faza asemanatoare la un prieten si mi-am adus aminte. Dar tot nu imi aduc aminte care era faza cu titlul…..
Am uitat ce vroiam sa fac. Nu stiu.. undeva pe drum m-am pierdut. Stiu ca vroiam sa ajung sa fac ceva dar am uitat.
Ma pricep la asta.. la uitat. As putea spune ca face parte din cele mai bune abilitati ale mele.
E ciudat ca tot trebuie sa ma intorc din drum si se mai aduna decizii in plus. De parca nu am destule de evitat deja.
Chestia asta cu responsabilitatea nu ma incanta deloc dar ce sa-i faci daca majoritatea prefera sa asculte si sa accepte deciziile altora.
Presupun ca e mai usor asa.. si chiar e. Ce fain ar fi. Sa iti traiesti viata dupa cum vrea altcineva. Nasol totusi, ca atunci, in ultima clipa sa iti dai seama ca ai trait viata altcuiva iar a ta.. nici macar nu a inceput iar acum e prea tarziu.
Da.. ar fi fain. Decizii… decizii… si nici nu e chiar asa de greu totusi. Ai luat o decizie si gata. Dar problema nu e in asta. Asumarea rezultatului deciziei ne omoara.
Nu inteleg ceva. De ce se grabeste lumea asa de tare cu sfarsitul lumii. Peste tot sfarsitul lumii. Nu inteleg de ce fanatismul unor retardati trebuie sa fie biblia unei intregi lumi.
Ce ar trebui totusi sa facem? Sa ne rugam? Sa ne sinucidem in masa? Sa renuntam la tot si sa facem ce?
Parca mai venise sfarsitul lumii de cateva ori de-a lungul anilor. Un sfarsit chiar recent prin 2000 parca. La fiecare eclipsa solara de asemenea sunt vreo cativa destepti care vorbesc singuri cu cerul. Acum o sa mai fie unul prin 2012. O sa vina si o sa treaca si ala si o sa mai vina si altele.
Asta pana o sa ne omoram toti ca prostii in razboaie de idioti(religioase) sau pentru iubirea unei femei frumoase sau petrol sau.. pur si simplu ca putem.
“Irish coffee va rog..”, “O cola light”.. Nu stiu exact de ce deja le cataloghez idioate cand comanda cola. Si ma enerveaza ca de fiecare data ceva nu ma lasa sa ma ridic si sa plec (bunul simt presupun).. ori ca deja am comandat si chiar am chef de o cafea. Nici nu o cunosc dar deja ma gandesc cum sa o parasesc. Intotdeauna e la fel dar imi zic ca de data asta nu am dreptate si ca e diferita. Majoritatea au in repertoriu “.. stii prietenul meu..” si deja nu mai e nimic interesant. A fost o perioada care chiar a generat ceva amintiri frumoase si ceva amintiri comice si ceva amare. Acum insa la faza cu inselatul ma fascineaza doar diferitele grade de frica de a fi singure sau de a nu fi iubite sau cine naiba stie ce.. sau din mila. Asta e favorita mea.
“Stau cu el ca imi e mila sa il las singur.” Asta se traduce de obicei prin “imi e asa frica de a fi singura incat ma agat si de ultimul fraier care imi da cat de cat putina atentie indiferent cat de nefericita ma face asta si la cate trebuie sa renunt”.. pe scurt.
Nu e un razboi sau un joc. E sa gasesti pe cineva care sa te suporte fara sa trebuiasca sa te transformi sa devii altcineva.
..acum si aici nu o sa mai fim niciodata.
..in alta ordine de idei avem: “Ma chinui sa traiesc..”, “Nimic.. numar zilele..”, “Ma lupt cu viata asta..”. Mai nou.. “E criza tu ce crezi?”
Bun asa ca de acum am sa incerc sa nu mai intreb “ce pula mea mai faci fraiere?” si am sa trec la ceva intrebari directe precum “cati bani ai pierdut azi?”, “tot nu ai loc de munca?”,
“mai ai ce manca?”, “coae da tot aceleasi haine de anu trecut porti?”, “hmm ti-au oprit si apa?”
Chestia asta cu socializarea m’a fascinat intotdeauna si inca sper ca intr-o zi chiar sa imi pese cand pun intrebari de astea.
Si totusi e ceva.. nu-i pasa nu-mi pasa.. dar nu in stilul “ochi pentru ochi”.. ci mai mult in stilul in care am fost crescuti sa mergem pe aceasi carare tabacita de multe alte oi inaintea noastra.
Astfel sa ma fut pe “optimismul” tau si pe viata ta de emo ce nu isi taie venele pentru ca nu stie daca pe verticala sau pe orizontala se taie, ce nu se ineaca in cada pentru ca nu mai are apa de juma de an, ce nu se arunca de pe bloc ca nu are cheie de la usa acoperisului, ce nu se arunca in fata trenului ca are intarziere si s’a plictisit sa astepte.
Dar de multe ori ma gandesc ce as putea sa le raspund.. sau cum.. “Lasa ca o sa treaca.. totul o sa fie bine.. Rezista acolo.. O sa treaca si greul asta..” dar imi dau seama ca oricum nu o sa ma asculte ca s’au plictisit si ei sa auda asta de atatia ani de cand tot se plang.